>>> Cornel Chiriac Homepage >>> Articole

Bomba "Metronom" (1)

de Alex Vasiliu

O voce excepţională, exprimînd o forţă excepţională.  Forţa pasiunii pentru muzică. Mai întîi pentru jazz. apoi pentru rock, în cele din urmă pentru muzica de calitate. Fără îngrădiri pe genuri. Şi forţa curajului nebunesc.

Prin '58-'59, în România jazzul era considerat o "artă cosmopolită", a "Occidentului decadent". Cărţi,  filme, discuri, reviste nu găseai în librarii şi în biblioteci. Doar  pe la cine ştie ce anticariat pitit pe undeva. Unde să asculţi jazz,  să poţi şti  ce era  mai nou, mai interesant? La radio "Vocea Americii"? Da, însă mulţi au riscat,  au avut  vecini "vigilenţi" şi au ajuns la închisoare.

Cornel Chiriac era  prea tînăr să ajungă  acolo. Era  încă  minor. Mînca jazz "pe pîine".  Nu-i păsa de pericole. Nota, seară de  seară, tot ce asculta: L ouis Armstrong, Duke Ellington, Oscar Peterson, Benny Goodman  şi cîţi alţii. Făcea rost de cărţi şi le copia cu mîna lui. Avea cîte două caiete groase, pentru fiecare carte - unul cu textul original (în engleză şi franceză) şi încă unul cu traducerea in  româneşte. La fel, ştiri, cronici si interviuri din reviste poloneze de jazz erau copiate riguros pe alte caiete.

Şi a mai fost ceva ce a rămas de pomină: cam 20 de "reviste" de jazz au ajuns în mîinile unor muzicieni ca Radu Maltopol, Cristian Colan. Johnny Răducanu. Am pus ghilimele pentru că toate exemplarele erau copiate cu  mîna! Textele au fost scrise, fotografiile au fost lipite, revista a fost legata şi expediată de acelaşi Cornel Chiriac!

Trec peste anii de ucenicie ca organizator al audiţiilor de jazz la Casa Studenţilor din Bucureşti,  cu discurile şi pick-up-ul Belcanto din dotarea proprie. Marchez, rapid. "Jazzul -  izvoare şi semnificaţii", primul studiul substanţial apărut in România după al doilea  război mondial ("Secolul XX".  nr. 3. 1965) şi prefaţa  la volumul "Louis Armstrong - Viaţa mea la New Orleans" (Editura Muzicală, 1966) pe care le-a semnat.

Se ştie acum, Cornel Chiriac a organizat la Radio Bucureşti prima arhivă fonografică de jazz copiind  pe  benzi magnetice discuri aduse din străinătate de diverse persoane. Tot el a programat primele înregistrări  în cluburi şi la Festivalul Naţional  de Jazz, început  la Ploieşti î n 1968. A  realizai la radio, sub titlul "întîlnire  cu jazzul", cicluri de iniţiere, popularizînd stiluri  şi personalităţi din istoria  genului. A scris comentariile pentru discurile 4, 5, 6 şi 7 din seria "Jazz - Electrecord". A publicat articole în presa.

Popularitatea lui Cornel Chiriac se datorează emisiunii "Metronom", difuzata la Radio Bucureşti începînd din 10 iulie 1967. Acum 35 de ani. A fost o bombă pentru tinerii interesaţi de muzica pop-rock. începînd de atunci, postul naţional de radio emitea ştiri despre grupuri de muzică beat (cum se numeau în epocă), despre Jimi Hendrix şi Bob Dylan. despre Rolling Stones şi Wilson Picket, despre formaţii din Polonia, despre topuri. A fost un succes nebun. La radio, primea scrisori. Au apărut cluburi "Metronom"  şi  Chiriac le răspundea tuturor la microfon. Asta s-a întîmplat în mai puţin de doi ani: 1967-1968!

Grupurile româneşti Sideral şi Phoenix au fost ajutate enorm de Cornel Chiriac să înregistreze la radio, să apară în concerte. Phoenix a spart gheaţa definitiv cînd  preşedintele juriului Festivalului Studenţesc de la Iaşi (1968),  acelaşi Cornel Chiriac, s-a entuziasmat de calitatea, de îndrăzneala limbajului muzical si a textelor. Imediat le-a înregistrat cele mai bune piese la Radiodifuziune si apoi, pe discuri, la Electrecord. "Totuşi sînt ca voi", "Floarea stîncilor", "Nebunul cu ochii închişi", "Canarul" au fost cîntece curajoase ce si-au datorat popularitatea şi eforturilor lui Cornel Chiriac.

Profesionist desăvîrşit care avea un respect fără margini pentru  muncă, pentru corectitudine şi seriozitate în meserie, însoţite de o aversiune şi o intransigenţă totale faţă de compromis, oportunism şi lipsă de profesionalism,  în numele acestor convingeri a rupt prietenii.

Invazia Cehoslovaciei din  august 1968  i-a grăbit plecarea. În prealabil, a mai dat dovadă de curaj de doua ori. A difuzat la radio balada lui Mircea Florian despre cinci lupi  mici  şi unul  mai mare care au atacat o stînă şi cîntecul "Back in USSR" înregistrat  de Beatles p uţin timp după tragedia din 21  august 1968. Ca pedeapsă, gazda celor două proteste  muzicale, emisiunea "Metronom", a  fost eliminată  din programele Radiodifuziunii. Cu revolta şi amarul in suflet, Cornel Chiriac a plecat din ţară. Tot bagajul lui erau b enzile cu înregistrările grupului Phoenix.

A urmat perioada cea mai prolifică şi mai importantă din viaţa lui, petrecută în Germania Federală ca realizator al emisiunilor muzicale, în  principal "Metronom", "Jazz a la quarte" şi  "Jazz Magazin" (1969-1975).

- va urma -


home | caută | fan club | contact

Copyright, 2001-2017, Cornel Chiriac org.