>>> Cornel Chiriac Homepage >>> Articole

Anul muzical 1966

de Alex Vasiliu

1966 a fost un an al intaririi sentimentului de libertate pentru creatorii de arta, deci si pentru muzicieni - atit cit era posibil in zona geo-politica in care se afla Romania. Trecuse vremea afirmatiilor de tipul "nu iubim muzica cerebrala", vremea excluderilor din Conservator (Richard Oschanitzky, Eugen Ciceu), din Uniunea Compozitorilor (Mihail Andricu, Mansi Barberis) pe criterii politice. Incepuse, de citiva ani, inca o perioada de liberalizare - cea mai interesanta, mai bogata in efecte benefice din 1944 pina in 1989.

Trebuie sa luam neaparat in discutie, in contextul momentului discutat aici, anul anterior, cind a aparut numarul 3 al revistei "Secolul XX". Presiunea ideologica a fost stopata atunci in mod miraculos si irepetabil: tocmai murise conducatorul Partidului Muncitoresc Roman, Gheorghe Georghiu-Dej si, dupa necrologul Comitetului Central al PMR, redactia si-a vazut netulburata de treburile ei - numarul respectiv a fost dedicat integral muzicii. Mai interesant, mai cuprinzator din punctul de vedere al reflectarii aproape totale a fenomenului muzical, cu deosebire a acelui contemporan, numarul din martie 1966 al "Secolului XX" a reunit texte semnate de George Calinescu, Antoine Golea, Anatol Vieru, Luigi Nono etc. S-au publicat atunci eseuri despre opera lui Alban Berg "Vozzeck", scrise de Georg Buchner, Arnold Schonberg, Igor Stravinski, Costin Miereanu, libretul operei in viziunea lui Berg insusi, George Balan a prezentat "Fenomenul muzicii concrete si electronice", Mihail Andricu ("recuperat" intii de toate chiar de reprezentantii oficialitatilor din marasmul profesional si material in care il aruncasera cu citiva ani inainte!) a putut scrie, in sfirsit, in Romania "Citeva cuvinte despre jazz" (dupa ce articolele sale pe aceasta tema fusesera tiparite inca din anii 40 in prestigioasa revista franceza "Jazz Hot"), iar foarte tinarul Cornel Chiriac primea 20 de pagini pentru a descrie "izvoarele si semnificatiile" jazzului.

De altfel, jazzul a cistigat teren mult in Romania anului 1966. Dupa ce a inceput sa sustina auditiile comentate la Casa de cultura a studentilor "Grigore Preoteasa" si emisiunile de initiere "Intilnire cu jazzul" la Radio Bucuresti, Cornel Chiriac a scris excelenta prefata a volumului de memorii "Viata mea la New Orleans", publicat de Editura Muzicala in traducerea lui Vintila Corbul. Amintirea concertului oferit la Bucuresti cu un an in urma de celebrul "Satchmo" era vie si inregistrarile i se difuzau frecvent la radio, asa ca amintirile au ajuns la lectorii romani intr-un moment potrivit. Dar nu numai publicul larg a fost ajutat sa inteleaga jazzul, ci si profesionistii. Tot Editura Muzicala a tiparit una dintre cele mai importante scrieri muzicologice din istoria de un secol a acestui gen muzical: "Jazzul - oameni si probleme", redactat de compozitorul pianistul si criticul Andre Hodeir.

Tot in 1966 a aparut la "Electrecord" primul disc din seria "Jazz". Cu intirziere fata de celelalte tari socialiste - tirziu si ca recunoastere valorica a lui Iancy Korossy pe plan discografic , deoarece ii aparusera deja trei albume in Polonia (1961), Praga si Budapesta (1964).

In genul operei, un semn al eliberarii de constringeri: Wilhelm Berger a primit Premiul Regina Elisabetha al Concursului de la Buxelles, acordat Concertului pentru vioara si orchestra.

Autor prolific de monografii ale unor compozitori romani si straini diferiti ca orientare stilistica, posesor al unui condei ce lasa rapid hirtiei informatii compilate din diverse surse, dar nu totdeauna sintetizate si interpretate just (vezi seria de articole din "Tribuna" clujeana despre "Jazz, o poveste cu negri", adunate in 1974 in volumul cu acelasi titlu in care a literaturizat dulceag si inutil), George Zbarcea (alias Claude Romano, autorul cintecului de mare succes "Ionel, Ionelule") inca mai ridica, in 1966, baioneta impotriva instrumentelor tehnice ale muzicologiei (analizele de partituri).

1966 a mai fost anul curajului de a se vorbi despre compozitorii contemporani (ex. Olivier Messiaen). Al auditiei si comentarii in cenaclul simfonic al Uniunii a Sonatei pentru vioara si pian scrisa de tinarul asistent la disciplina "Forme muzicale" de la Conservatorul iesean, Vasile Spatarelu, care in acel an a si fost primit in Uniune ca membru stagiar.

--
Articol publicat în Ziarul de Iaşi la data de 2 08 2006.


cronologie | articole | publicaţii

audio-video | galerie foto

fan club | links | caută | contact

Copyright, 2001-2021, Cornel Chiriac org.